Чтение онлайн

Domnilor, nu se linistea Babshev, noi trebuie sa cream Alianta ofiterilor rusi, adevarati patrioti ai Tarii. O sa ^ii unim pe toti, care au fugit ^in Brazilia, Argentina, Chili, Bolivia. O sa cream o legatura cu Europa- acolo sunt cei mai multi ofiteri ai nostri. Pe urma si cu acei, care au ramas ^in Russia.

S-a dovedit ca Slatnitchii si Rudzevici demult purtau un asemenea g^and. Am^andoi deodata au intrat ^in discutie.

Istomin, noi nu am terminat razboiul. Cu ce o sa va ocupati? Toata viata sa lucrati personal fara un grad stabilit si peste zece ani sa deschideti o cafenea asemanatoare? Sa beti mata si vin? E demn oare asa ceva de titlul unui ofiter rus? Patria e ^in m^ainile bolsevicilor, totul e condus de Sovete. Datoria noastra este sa le rasturnam si sa reabilitam monarhia.

Nu va reusi, am replicat eu, -familia Imperiala e ^impuscata.

Dar mai sunt membri ai familiei Imperiale. Trebuie sa ^ii gasim. Toata ofiterimea rusa se va uni ^in jurul lor.

Am cazut de acord, ca proiectul e grandios si demn, dar lucrul ce urmeaza sa fie facut este mult si anevoios. Pentru ^inceput trebuie sa unim al treilea val de imigranti rusi din Buenos Aires, pentru ca anume noi suntem cei mai dezbinati si cei mai nearanjati. Primul val, evreii, ^i-si traiesc viata si sunt bucurosi ca au fugit de Sutenegristi. Al doilea val – cei obijduiti de conducerea tarista, ei au plecat dupa prima revolutie si probabil au participat la ea. Iar iata al treilea val suntem noi, ofiteri Imperiali, oficiali, ingineri si comercianti. ^Inca nu am reusit sa ne ^inradacinam ^in Argentina si deaceia suntem gata sa ne ^intoarcem la prima posibilitate.

Anume asa! a exclamat Rudzevici. Al treilea val! Cei mai recenti! Corect judecati Istomin. M^aine mergem la Ministerul Justitiei si ^inregistram Alianta ofiterilor rusi. Noi patru vom fi comitetul executiv.

Minunat, domnilor, am cazut eu de acord. Numai ca cu timpul la mine e cam critic. ^Intelegeti si singuri – serviciul eu nu pot sa ^il pierd.

Istomin, nu se putea calma barbosul Babashev, viata Dumneavoastra trebuie schimbata ^in mod revolutionar!

Cum?

Imediat… a devenit el confuz.

Hai ^int^ai sa elaboram totul, am protestat eu, regulamentul, sarcinile, ^imputernicirile. Apoi sa trecem la actiune. Iar acum domnilor, permiteti-mi sa ma retrag. Trec la pat. Eu la sase sunt la servici, ^in cafenea, lucrator de personal cu grad nestabilit. Noapte buna.

Se pare ca mi-am dezamagit prietenii. Au facut schimb de priviri si mi-au urmat exemplul. Acum urma sa ma ^intorc spre perete si cum trebuie sa analizez discutia neasteptata.

o sa cream o Alianta, atunci eu va trebui sa devin o figura sociala, pe ^incet sa le descopar amanunte din serviciul meu ^in Russia, sa le indic pe cine din cei cu care am facut serviciul militar ^in Europa si Russia se poate de atras la cooperare, sa le descoper tehnici si metode de lucru. Sunt eu gata de asta? ^Inca nu. De c^at timp suntem cunoscuti? C^ateva saptam^ani. Cu ce suntem legati? Locul de trai comun si faptul ca am luptat pentru Russia.

Babashev stie, ca ofiterii nostri s-au stabilit ^in Brazilia, Argentina, Chili si Bolivia.De unde stie? Asta nici mie p^ana acuma nu mi-i cunoscut. P^ana la momentul actual eu am considerat sincer, ca toti imigrantii albi din America de Sud s-au stabilit la Buenos Aires. Asta av^and ^in vedere ca eu ma aflu aici de mai mult timp dec^at el, comunic cu enoriasii bisericii si populatia de la fata locului. El la slujbele bisericesti practic nu vine, ^in spaniola nu vorbeste, la fel ca Slatnitzchii. Slatnitzchii … El a zis ”membrii Familiei Imperiale”… de obicei se spune ”persoanele Familiei Imperiale”… Babashev stie despre influenta Germaniei ^in armata argentiniana, eu p^ana acum nu stiam despre asta. Iata deci de ce granicerul argentiniat a preferat sa vorbeasca cu mine ^in germana, dar nu ^in alta limba.

Cum un unter-ofiter de cavalerie, care a venit ^in Argentina doar de c^ateva saptam^ani poate sa cunoasca mai multe dec^at…? De unde la rangurile mici asa planuri grandioase pentru crearea ^in America de Sud a unei organizatii de alianta a ofiterilor armatei albe si aliantei ofiterilor din Europa si Russia? Sa beai mata si vin… Ei au vizitat restaurantele locale! Au cautat de lucru? Nu prea seamana, doar nu cunosc spaniola. Iar ^in cafenele noastre de imigranti se serveste ciai negru cu zahar rafinat si vodka cu castravete murat. Despre ceea ca au cautat de lucru eu cunosc doar din vorbele lor. Limba spaniola nu ^invata, despre planurile lor ^in Argentina, ^in afara de crearea Aliantei ei nu vorbesc. Despre dorinta de a pleca ^in alta tara nu pomenesc. Ei sunt aici temporar! Deci au o ^insarcinare. ”Viata Dumneavoastra trebui schimabta ^in mod revolutionar! Imediat…” ^In mod revolutionar… Comitetul executiv al ofiterilor rusi… Combinatie de cuvinte cel putin stranie pentru un ofiter al armatei albe… EI fie, sa ^incepem jocul, domnilor. Sau tovarasi?

Din mapa de serviciu a stabs-capitanului Proscurin

Raportul serviciului secret. Petrograd. Ianuarie anul 1917.

De catre revolutionari sunt rasp^andite zvonuri ca e criza de p^aine ^in oras.

Notita lui Proscurin:

Alimente avem deajuns.

Raportul serviciului secret. Petrograd. Ianuarie anul 1917.

Muncitorii de la uzine cer sa le fie marita leafa ^in jumate.

Notita lui Proscurin:

E absolut ireal ^in conditii de razboi. Leafa nimeni nu le-a micsorat-o. Cine a sugerat asa pretentie.

Raportul serviciului secret. Petrograd. Februarie anul 1917.

Muncitorii de la uzine au ^inceput greva.

Raportul serviciului secret. Petrograd. 2 martie anul 1917.

^Imparatul a abdicat de la tron.

Notita lui Proscurin:

???!!!

Raportul serviciului secret. Petrograd. 5 martie anul 1917.

A fost editat primul numar al ziarului bolsevic ”Pravda”. Tirajul 100 mii exemplare. Este distribuit gratis printre muncitori si soldati.

Notita lui Proscurin:

Gratis? Se pare ca se apar banii lui Parvus.

Raportul serviciului secret. Bern. Martie anul 1917.

Ulianov (Lenin) s-a ^int^alnit cu social-democratul si reprezentantul Comisiei Sociale Internationale, Robert Grimm, recrutat de serviciul de spionaj german. A rugat sa ^il ajutam la posibila plecare ^in Russia prin Germania.

Notita lui Proscurin:

Sa nu uit sa iau cunostinta cu materialele lui Ulianov. Se pare ca devine o figura moderatoare.

Raportul serviciului secret. Berlin. 26 martie anul 1917.

A fost interceptata o telegrama a adjunctului secretarului de stat al afacerilor externe Busshe.

Berna: ”Trenul special cu revolutionari rusi va primi ^insotire miliatra. Transmiterea va fi efectuata de un angajat responsabil al ministerului la punctul de gracniceri Gotmadinghen sau Lindou. Imediat transmiteti informatia despre data c^and va fi transmisa lista celor care pleaca”

Raportul serviciului secret. Berlin. 1 aprilie anul 1917.

La Ministerul finantelor ^in Germania de la Ministerul Afacerilor Externe a parvenit un demers pentru alocarea a 5 milioane de marci pentru scopuri politice ^in Russia.

Raportul serviciului secret. Berlin. 2 aprilie anul 1917.

Telegrama adjunctului Secretarului de Stat al afacerilor externe Busshe catre ambasadorul german ^in Berna, Ramberg: ”Conform informatiei primite e de dorit, ca trecerea revolutionarilor rusi prin Germania spre Russia sa fie petrecuta c^at se poate mai repede, pentru ca Antanta deja a ^inceput lucrul contra acestui pas ^in Elvetia”.