Valuri alb-ro?ii ?n ?ari??n ?i ?mprejurimi
Шрифт:
Locomotiva statea pe caile ferate, ^incord^andu-se din c^and ^in c^and si pufaind cu aburi albi, gata sa porneasca ^in orice moment. Peronul nocturn era pustiu, nesalutabil si periculos din cauza bandelor numeroase care invadau Moscova revolutionara.
Conform ordinului lui Trotkii, comisarul meu de la executia prin ^impuscare, ma ^insotea. S-a oprit l^anga usa vagonului, m-a lasat sa intru si a plecat, tacut ^in noapte.
Vagonul s-a dovedit de categoria ”Lux”. Asa calatoreau ^inainte vreme doar functionarii tarului de cel mai ^inalt rang. ^In ad^ancul vagonului, ^in sala de conferinte, la o masa imensa era asezat un domn ^in v^arsta, zvelt cu mustetile usor rasucite ^in sus. Rasfoia niste h^artii, consulta niste carti de referinta imense, ce erau aranjate cu acuratete pe tot perimetrul mesei si ^i-si ^insemna ceva. Era ^imbracat ^in uniforma de general-locotenent, pe piept erau ordinele Sf^antului Vladimir de rangul trei cu sabiile Sf^antului Gheorghe de rangul trei si patru.
C^and a auzit pasii mei, generalul a ridicat capul si m-a privit cu o privire tenace, discreta si inteligenta. Ce mai surpriza! Era imposibil sa nu recunosc ^in domnul impunator pe legendarul general, Andrei Evghenievici Snesarev, orientalist, absolventul Academiei Statului Major General si fostul meu profesor de geografie militara de la Scoala de Cavalerie. ^In nici un caz nu mi-as fi putut imagina ca comunistul Trotki v-a ordona sa-l asist pe un general tarist. Sau e o ^incercare subtila? Nu se stie. De fapt la Moscova se zvonea ca ”demonul revolutiei” nu prea se ^impaca cu multi dintre bolsevicii care s-au ridicat din clasele sociale inferioare ^in grand-sefi si care erau revoltati de puterea lui nelimitata si de aroganta lui.
^In orice caz nu voi ^intreprinde nici o actiune si voi astepta, p^ana generalul nu va spune parola.
Inexplicabil dar ^in acel moment nu ^i-mi doream ca Snesarev sa ma recunoasca. De fapt despre lista mea de serviciu slaba nadejde sa cunoasca el acum ceva, deoarece ne-am intersectat noi numai la Scoala de Cavalerie, dupa care generalul a slujit la Turkestan, Siberia si Minsk. Ultimele functii daca nu ma ^inseala memoria, au fost din categoria spionajului si contraspionajului. Uite c^at de neasteptat s-au aranjat toate! Sau nu?.. Doar ^in fata mea statea unul dintre cei mai buni specialisti ^in strategie, acumulare si analiza a informatiei, agent de spionaj si contraspionaj de cel mai ^inalt rang, care a lucrat, printre multe altele ^in India, Afganistan, Tibet si Kagaria, era participantul reusitei de la Brusel, etnograf si candidat de matematica pura.
Excelenta voastra, i-au eu pozitia de drept ^in fata generalului, – permiteti-mi sa ma prezint. Sunt fostul subofietr de cavalerie Istomin. Am venit ^in subordinea Dumneavoastra la ordinului tovarasului Trotki.
Snesarev s-a mirat foarte mult de cele auzite. Oare chiar e posibil sa ma tina minte sau stie ceva despre slujba mea?
Eu sa fiu sincer am asteptat sa vad un proletar de la uzinele din Tarit^in, – a zis ^incet generalul, fara sa-si ea ochii de la mine. – Am nevoie de un adiutant bine cunoscut cu Tarit^inul sau si mai bine care a trait acolo. Si c^and colo! ^I-mi este trimis un oarecare subofiter de cavalerie!
Presupun ca tovarasul Trotkii si-a oprit alegerea asupra persoanei mele din ambele motive expuse de Dumneavoastra. Sunt cunoscut cu slujba ^in armata. M-am nascut si am crescut la Tarit^in. Daca e sa fiu mai exact, ^in catunul Bukatin pe ....
Malul st^ang al r^aului Volga, – m-a ^intrerupt Snesarev.
Exact asa, Excelenta voastra, – am rostit cadentat eu, straduindu-ma sa nu fie observata mirarea mea extrema. Se vede ca generalul a studiat foarte amanuntit geografia uezdului Tarit^in. – La Tarit^in am absolvit gimnaziul.
Foarte bine, – a zis ^incet generalul, se parea ca ^inca nu stie cum sa procedeze cu mine. – Probabil ca la fel a-ti mai absolvit si Scoala de Cavalerie si a-ti slujit pe frontul german. Da?
Exact.
Oare chiar sa-si fi amintit? Ce e mai departe?
Chiar de Dumneavoastra si am nevoie! – a zis pe neasteptate Snesarev. – Luati loc.
El a mutat cu acuratete h^artiile si cartile de referinta la marginea mesei. Trenul s-a pornit.
^I-mi ^inchipui, ca a-ti flam^anzit v^artos. Deaceea Va propun sa luam cina, – pe fata generalului a aparut un z^ambet retinut.
Cu foarte mare placere. Cartelele pentru alimente le-am primit chiar ^in cabinetul tovarasului Trotki, dar sa iau alimente pe ele asa si nu am reusit.
Nu Va nelinistiti. Sunt sigur la Tarit^in nu ve-ti avea nevoie de ele. Sa servim cina si vom vorbi. Iar la cina noi avem sci, fara carne, dar ^in schimb cu p^aine, drept ca uscata si probabil e vechi de vre-o luna. La felul doi racituri din… ceva. Iar la desert ceai negru cu rafinad si samogon proletar. Ce ziceti?
Nu e rau dupa foamea ^indurata la Moscova. Cred ca voi servi de toate, ^in afara de samogon.
Sunt de acord.
Iar acum despre lucru, – a zis Snesarev dupa ce a luat cina. – Peste c^ateva zile noi vom veni la Tarit^inul Dumneavoastra natal, unde va trebui sa organizam apararea lui, – generalul din nou a ^intins pe masa harta imensa. – Orasul are o importanta strategica, pentru ca doar pe aici se pot asigura livrarile de alimente ^in provinciile centrale a tarii, inclusiv la Moscova si Petrograd. De la nord-vest spre oras vine armata germana cu generalul Krasnov si cu haidamacii. De la sud-vest Armata de Voluntari de pe linia Astrahani-Tarit^in-Kam^isin ^incearka sa se uneaska cu cazacii de la Ural, armata amiralului Kolciak, Armata Populara a Samariei. De la sud ^inainteaza cazacii de pe Don, din Kazani, Astrahan, Teri, Ural si chiar ^inchipuiti-va! – cazacii din Orenburg. Dupa unirea tuturor acestor armate si semiarmate va fi oprit complet nu doar fluxul de alimente din provinciile de sud, dar si livrarile de petrol de la Marea Kaspika. Va veni o foame completa. Automobilele simple si masinile blindate se vor opri. Apoi grupul unit de armate, mai mult ca sigur se va misca de-a lungul r^aului Volga spre Moscova si va decide rezultatul razboiului civil ^in folosul sau.
Se primeste o situatie patetica, foarte ambigua, – am zis eu indecis, socat fiind de cele auzite. – Totul e contra noastra!
Exact asa, – a zis imperturbabil Snesarev.
Ca totdeauna, complexitatea ^inalta a sarcinii i-a provocat o crestere a energiei mintale si o concentrare a atentiei la micile detalii, prin care dupa cum credea el, poate fi gasita cea mai eficienta rezolvare a sarcinii puse.
^In plus, situatia noastra se agraveaza din cauza amplasarii orasului ^intr-o pozitie foarte rea pentru aparare, deoarece acolo lipsesc cu desav^arsie ^imprejmuirile naturale – ^in jur e doar stepa, iar calea de retragere taiata de r^au.
La Tarit^in se spune doar Volga nu se zice r^au, – l-am corectat eu.
Uite cum? Curios… Tarit^inul cu suburbiile, fabricile si uzinele sale este ^intins pe o lungime de multe verste. Va trebui sa adunam puteri impunatoare, dar care nu sunt nici ^in oras, nici la comandamentul de la Moscova. Ne vom decide definitiv ce facem deja pe loc, dar trebuie sa ne pregatim de pe acuma, c^at suntem ^in drum. Cu at^at mai mult ca timp avem preadestul. Av^and ^in vedere situatia de pe caile ferate si agitatia care e pe drumul pe care mergem, nu se stie c^and vom ajunge la Tarit^in. Eu am reusit sa adun ceva literatura despre regiunea aceasta, dar foarte putina. Multe bibilioteci sunt jefuite sau ^inchise complet de noua putere, care zice ca aceasta literatura e daunatoare proletariatului, iar alte publicatii ^inca nu au publicat si slaba nadejde sa fie publicate c^andva. De fapt eu deja am destula informatie c^at sa-mi creez o impresie despre uezd si teritoriul aferent. Cu toate acestea am decis sa gasesc pe cineva, care a trait acolo, ca sa pot primi informatia din sursa directa si sa ma pot orienta mai usor pe loc. ^In plus nu se stie cum administratia locala ma va accepta, ^imbracat ^in mundir de general. ^In orice caz nu-mi voi scoate mundirul si premiile militare, sa mi se dea iertare. Acum povestiti-mi despre Dumneavoastra.
La ordin. Tata e un nobil, dar acesta e doar un titlu. Familia a saracit c^ateva generatii ^in urma. Mama – femeie de cazaci. Am absolvit gimnaziul, apoi scoala de cavalerie.
Cum de a-ti putut sa finisati gimnaziul din Tarit^in daca locuiati pe malul st^ang. Doar nu este nici un pod.
C^and timpul ^i-mi piermitea, tata cu bunelul ma duceau cu luntrea. Ei t^arguiau acolo cu peste. Iarna mergeam singur pe ghiata. Iar daca lipseam de la lectii, ^invatam acasa ^in sala de lectura. Apoi dadeam examenele.